LAPTELE NE POATE SCURTA VIAȚA + VIDEO



Pe la mijlocul anilor ’70, când am înființat „Departamentul pentru sănătatea femeii”, osteoporoza nu era boala obișnuită și mortală care este astăzi (fracturile de șold sunt în prezent a 12-a cauză de deces). În perioada studenției mele în Australia, în deceniul anterior, diagnosticul de osteoporoză era pus numai după ce o fractură provoca o traumă minimă (ca urmare a unei căzături, de pildă). Scanările pentru aflarea densității osoase nu se inventaseră încă și nu cred că era mai rău fără ele. A considera laptele ca vinovatul și nu leacul osteoporozei înseamnă a ataca însăși „vaca sacră a familiei” și, bineînțeles, business-ul uriaș al produselor lactate. Și osteoporoza este doar o parte a problemei. Aceia dintre noi care au observat ce conțin tăvile cu mâncare ale pacienților din spitale își pot da seama că cei mai mulți dieteticieni, în ciuda celor 4 ani de studii, nu sunt la curent cu dovezile medicale în ceea ce privește consumul de lactate. Excepțiile sunt puține: Nancy Appleton, care a scris în 1990 cartea „Să ne construim oase mai puternice” (Building Better Bones) și Susan Brown, o altă nutriționistă luminată, care a publicat în 1996 cartea „Oase mai puternice, corpuri mai puternice” (Better Bones, Better Bodies).  

În 1992, Frank Oski Jr., șeful Secție de pediatrie de la Spitalul John Hopkins, a scris cartea „Nu-ți mai bea laptele” (Dont Drink Your Milk). Acest medic făcuse deja legătura între consumul de lapte și diabetul juvenil și afirma că cel puțin 50% dintre copiii Statelor Unite sunt alergici la lapte, suferind, printre alte afecțiuni, de diaree, constipație, oboseală. Dr. Oski știa la vremea aceea că produsele lactate sunt principala cauză a alergiilor alimentare, și-și sfătuia toți pacienții, indiferent de vârstă, să nu le consume. În felul acesta, multe cazuri de astm sau infecții ale sinusurilor au fost rezolvate de acest medic doar prin eliminarea totală din dieta pacienților săi a laptelui și a produselor lactate.

Un alt pediatru cunoscut, Benjamin Spock, recunoștea în ediția a 7-a a cărții sale, „Îngrijirea copilului” (Child Care), că „cercetările ne-au obligat să regândim această recomandare... produsele lactate contribuie la un număr surprinzător de mare de probleme de sănătate”. Apoi, în 1997, Robert Cohen publica studiul „Laptele – otrava mortală” (Milk - The Deadly Poison), o prezentare detaliată a lăcomiei corporației Monsanto, care, prin inginerie genetică, crease hormonul de creștere bovin recombinant (rBGH), un hormon sintetic ce impulsionează producția de lapte atunci când este injectat vacilor, acest lucru determinând o creștere cantitativă în lapte a unui alt hormon, denumit „factor de creștere insulinic” (IFG-1). La om, nivelurile ridicate ale hormonului IGF-1 favorizează apariția anumitor forme de cancer: de sân, de prostată și de colon. Acest hormon se găsește în laptele americanilor din 1994. Fiecare înghițitură conține hormoni de creștere, creându-ne o serie de probleme de sănătate, de la obezitate infantilă la boli cronice.

În 1998 mi-a căzut în mână o carte scrisă de franțuzoaica Anne Laroche-Walter: „Laptele de vacă – albul înșelător”. În anul următor, D. Raphaël Nogier descria în cartea sa, „Acest lapte care amenință femeile” (Ce lait qui menace les femmes), felul în care consumul de lapte crește riscul apariției cancerului de sân. În 2001, Robert Cohen a publicat „Laptele de la A la Z” (Milk: A-Z) o lucrare concepută cu ilustrații pe paginile din drepta și citate medicale pe paginile din stânga. Este o carte pe care o recomand cu căldură pentru sălile de așteptare, deoarece este extrem de accesibilă pacienților, în timp ce pe copii i-ar amuza desenele.

În anul 2003 a fost publicat în New York Times Magazine articolul dr. Robert M. KradjianLaptele – Mesaj către pacienții mei. Autorul este șeful secției de chirurgia sânului de la Centrul medical Seton din Daly City, California. Această amplă prezentare a numeroaselor riscuri asociate cu consumul de lapte, apărută într-o revistă săptămânală de prestigiu, îmi arată faptul că, în sfârșit, după aproape două decenii de semnale de alarmă, subiectul a devenit public și de larg interes, în ciuda eforturilor companiilor producătoare de lactate, care nu încetează să inducă în eroare populația prin reclame agresive.

În anul 2005 apare în Marea Britanie lucrarea „Nevoia de lapte” (The Milk Imperative) a lui Russell Eaton, care, pe 60 de pagini, ne învață cum să ne preparăm alternative sănătoase la lapte, din nuci, alune și semințe. Noutatea adusă de Eaton în această carte este teoria sa, conform căreia celulele care formează oasele (osteoblastele) sunt distruse de exercițiul fizic în exces și de suplimentele de calciu și vitamina D. De fapt, mulți ani, eu însămi am fost uimită de evidența că o mai mare densitate osoasă nu înseamnă un risc mai mic de osteoporoză. Ca medic pediatru, știu că scanarea densității osoase nu măsoară și colagenul și nici forța musculară sau echilibrul. Fluorul, de exemplu, face oasele mai dense, dar în același timp, mai casante, ceea ce, de fapt, crește, nu scade numărul fracturilor.

„Buletinul medical Townsend” (Townsend Medical Letter) al Școlii de sănătate publică de la Harvard și Julian Whitaker, doctor în medicină, au recunoscut că laptele provoacă multe probleme de sănătate. Și este de la sine înțeles că, dacă laptele este o problemă, atunci brânza (e nevoie de 7-8 litri de lapte ca să faci un kg de brânză) sau smântâna, sau înghețata sunt și mai rele, pentru că sunt mult mai concentrate.


Laptele vacii este pentru viței. Ca să crească mari și sănătoși, copiii au nevoie de laptele mamei lor (studiile au arătat că copiii alăptați la sân au un IQ cu 10 puncte mai mare decât cei care au primit un alt fel de lapte). Așadar, ar trebui să creăm facilități pentru mamele americane care merg la serviciu, așa cum au făcut deja țările scandinave. Puțini epidemiologi se ocupă și de istoricul alăptatului atunci când studiază bolile adulților. O excepție este Michel Odent, MD, care a creat o bază de date în acest sens, ce poate fi studiată aici:www.birthworks.com

„Cele mai multe formule de lapte pentru sugari dezvoltă la aceștia o respingere alergică la proteinele din laptele de vacă, înainte de împlinirea vârstei de un an. La 50-70% dintre aceștia apare urticaria sau alte probleme ale pielii, 50-60% dezvoltă simptome gastrointestinale, iar 20-30% prezintă simptome respiratorii. Terapia recomandată în aceste cazuri este evitarea laptelui de vacă”. Citatul este extras din articolul „Aspecte epidemiologice și imunologice privind alergia și intoleranța la proteina din laptele de vacă la copii”, apărut în revistaPediatric - Allergy - Immunology, nr. 5/1994.

În medie, 75% din populația globului, incluzând aici pe cei 25% care trăiesc în Statele Unite, pierd enzimele pentru lactază după înțărcare. „Malabsorbția și deficiența lactazei sunt afecțiuni patologice cronice, caracterizate prin dureri abdominale, balonări și diaree apoasă. O dată stabilit diagnosticul corect și introdus un regim alimentar fără lactoză, aceste simptome dispar la cei mai mulți pacienți... care însă nu vor fi conștienți de legătura dintre aliment și simptome”. Journal of Clinical Gastroenterology, nr. 28, p. 3, aprilie, 1999.

Mai mult de 50 de boli au fost asociate cu consumul de produse lactate, iar recent s-a descoperit un fapt interesant: cei mai mulți dintre pacienții care au suferit un atac de cord au osteoporoză. Această legătură se explică prin calcifierea rezultată din consumul regulat de produse lactate. Pietrele la rinichi sunt un exemplu în acest sens. Apoi, cei mai mulți medici tratează monturile, pintenii, tendinitele, bursitele și ciocurile osoase fără să ia în considerare cauzele alimentare care le-au provocat. De asemenea, cancerul de sân și de prostată sunt cunoscute ca fiind micro-calcifieri. Rolul microbacteriilor în asemenea cazuri este o teorie de ultimă oră, explicată pe site-ul The Calcium Bomb. Autorii prezintă cercetări care leagă artrita de bolile de inimă și explică rolul excesului de calciu în apariția multor boli, inclusiv a osteoporozei.

Cum ar putea oamenii, și mai ales femeile, să accepte ideea că au prea mult calciu în organism (de regulă, sub forma produselor lactate) când li se spune din toate părțile să bea lapte, să mănânce lactate și să ia suplimente de calciu? Studiul desfășurat la Harvard pe o perioadă de 12 ani, făcut pe 78.000 de femei adulte, a concluzionat că acelea care au băut lapte de trei ori pe zi au avut mult mai multe fracturi osoase decât cele care rareori au băut lapte. De asemenea, în țări ca SUA, Australia, țările scandinave și cele europene, în care consumul de lactate este cel mai înalt din lume, rata osteoporozei și a fracturilor osoase este cea mai mare. În același timp, în țări precum China și Japonia, ale căror diete tradiționale nu includ produse lactate, incidența osteoporozei și a fracturilor este foarte scăzută. Din păcate, această situație este pe cale să se schimbe – am văzut recent automate de înghețată și de cafea cu lapte în stațiile de tren din Tokyo. Beneficiile dietei chineze au fost relevate în cadrul amplului „Studiu China”, desfășurat de cercetătorii universităților Cornell și Oxford, în colaborare cu cercetători chinezi. Dr. Colin Campbell, conducătorul acestui studiu, a crescut la o fermă și a studiat medicina veterinară. A avut deci toate motivele să creadă că laptele este „alimentul perfect al naturii”, până când rezultatul cercetărilor sale i-a dovedit că s-a înșelat.

Mâncăm mai mult decât avem nevoie și nu întotdeauna ceea ce avem nevoie. Echilibrul între alimentație (ceea ce mâncăm) și nutriție (ceea ce absorbim) este esențial. Armele noastre de distrugere în masă sunt furculița și cuțitul. Din păcate, bolile noastre degenerative sunt acum în creștere și în țările în curs de dezvoltare, care ne copiază proastele obiceiuri. Din fericire însă, pentru cei care nu pot renunța la ideea de „lapte” există astăzi mulți înlocuitori ai acestui aliment. Comerțul cu lapte și brânză de soia este înfloritor, trebuie doar să ne asigurăm că acestea sunt preparate din boabe nemodificate genetic. Există, de asemenea, și alte feluri de lapte, pe care le putem prepara singuri, din orez, caju, migdale, arahide etc. Încercați și desertul amazake – un fel de smântână făcută din orez dulce, cu un gust excepțional. Sau puteți, pur și simplu, să mâncați sănătos fără niciun fel de înlocuitori ai laptelui, așa cum mănâncă chinezii și... familia mea. Poftă bună!


Traducerea: Olga Constantin (Frumoasa Verde)

BENEFICIILE ALĂPTĂRII LA SÂN

- Alăptarea reduce semnificativ riscul copilului de a avea astm, alergii sau cancer infantil.
- Laptele de mamă conține anticorpi care îl ajută pe nou-născut să lupte împotriva virușilor și bacteriilor nocive.
- Nou-născuții hrăniți exclusiv la sân în primele 6 luni de viață sunt mai puțin predispuși la infecții ale urechii, boli respiratorii și diaree.
- Copiii care au fost hrăniți cu lapte de mamă în primele luni de viață e mai puțin probabil să devină supraponderali în adolescență sau la maturitate.
- Mamele care alăptează se refac mai repede după naștere.
- Alăptatul reduce riscul de cancer mamar sau ovarian, mai târziu, în viață.
- Alăptatul întârzie revenirea ciclului menstrual al mamei, ceea ce mărește perioada dintre două sarcini.
- Laptele de mamă este mult mai ieftin decât formulele artificiale.
- A pune copilul la sân e mult mai simplu și mai rapid decât a prepara și a aduce la temperatura potrivită un biberon.
- Hrănirea copilului la sân este un lucru bun și pentru mediul înconjurător, din moment ce nu mai există sticle de spălat și cutii cu formule de aruncat.

Laptele matern – mai mult decât hrană pentru copii..
Cu iubire, Marcele Glavan 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Lectia nr 3. Noua Terapia Magica. Bautura Magica. Cum Prepari acasa Apa Alcalina pentru B.M

CUM SA PREPARI ACASA APA PENTRU BAUTURA MAGICA, CARE TE TRATEAZA DE MULTE AFECTIUNI!    Apa alcalina o poti prepara chiar la ...