Alergiile alimentare sunt afectiuni imunitare care ridica tot mai multe probleme in ultimii ani in occident. Se estimeaza ca o cincime din populatie are reactii adverse la mancare, insa o prevalenta reala a alergiilor alimentare este de 3-4%.
In ciuda riscului de alergii grave sau chiar al decesului, nu exista un tratament pentru alergiile alimentare. Acestea pot fi tinute sub control doar prin evitarea alergenului care o declanseaza sau prin tratarea simptomelor. Din fericire, exista
metode naturale care pot combate alergiile, stimula sistemul imunitar si intari microbiomul intestinal, pentru a reduce dezvoltarea alergiilor alimentare si simptomele asociate.
Ce sunt alergiile alimentare?
Alergiile alimentare reprezinta o reactie a sistemului imunitar la o mancare care nu e acceptata de corp. Acesta simte ca o proteina dintr-un aliment anume poate fi daunator si declanseaza un raspuns imunitar, producand histamine pentru a se proteja. Corpul "isi aminteste" de acest lucru ori de cate ori mancarea este consumata, iar histaminele reactioneaza mai repede.
Diagnosticul pentru alergiile alimentare este greu de pus, pentru ca reactiile la alimente non alergenice, cum sunt intolerantele alimentare, sunt deseori confundate cu simptomele alergiilor alimentare. Intoleranta derivata dintr-un mecanism imunologic este numita alergie alimentara, iar forma non-imunologica se numeste intoleranta alimentara. Alergiile si intolerantele alimentare au deseori legatura unele cu celelalte, dar exista o distinctie clara intre ele.
O alergie alimentara provine dintr-o reactie a anticorpului imunoglobulina E din sange, specific pentru alergeni. Pot sa apara si alergii alimentare care sa nu aiba legatura cu anticorpul IgE; acest lucru apare cand cineva este expus la un aliment si prezinta semnele si simptomele unei alergii, cum ar fi dermatita alergica de contact. Intoleranta alimentara este o reactie adversa la alimente sau la compusii acestora, insa nu se datoreaza mecanismelor imunologice.
De exemplu, o persoana poate avea o reactie imunologica la laptele de vaca din cauza proteinei din lapte sau persoana respectiva poate avea intoleranta la lapte din cauza incapacitatii de a digera lactoza. Inabilitatea de a digera lactoza duce la o productie de fluid in exces in tractul gastrointestinal, rezultand in dureri abdominale si diaree. Aceasta afectiune se numeste
intoleranta la lactoza pentru ca lactoza nu este un alergen, iar raspunsul nu este unul imunitar.
Intolerantele alimentare sunt nespecifice, iar simptomele sunt deseori similare cu probleme inexplicabile medical, cum ar fi cele digestive.
Alergiile alimentare asociate cu IgE sunt cele mai comune si mai periculoase dintre reactiile alimentare; acestea determina sistemul imunitar sa reactioneze anormal cand corpul este expus la unul sau mai multe alimente specifice. Reactiile imediate in cazul alergiilor alimentare mediate de IgE sunt cauzate de un anticorp specific pentru alergeni, imunoglobulina E, prezent in sange.
Sursa utilizata: https://draxe.com/food-allergy-symptoms/
Cand IgE functioneaza corect, identifica factorii declansatori care pot dauna corpului, asa cum e cazul parazitilor si spune corpului sa elibereze histamina. Histamina este responsabila de simptomele alergice, cum ar fi iritatiile, tusea si respiratia suieratoare.
Uneori IgE reactioneaza la proteinele normale care sunt prezente in alimente - iar cand proteina este absorbita in timpul digestiei si ajunge in sange, intregul corp reactioneaza ca si cum proteina ar fi o amenintare. De aceea simptomele alergiilor alimentare sunt vizibile pe piele, la nivelul sistemului respirator, digestiv si circulator.
Conform unei analize cuprinzatoare din 2014, publicata in "
Recenzii clinice despre alergii si imunologie", prevalenta alergiilor alimentare la copii este in crestere si poate afecta pana la 15-20 % dintre nou-nascuti. Iar
cercetatorii de la Scoala de Medicina Mount Sinai sugereaza ca alergiile alimentare pot afecta chiar si 6% dintre copiii mici si 3-4 % dintre adulti. Aceasta rata alarmanta de crestere necesita o politica publica de prevenire si tratare a alergiilor alimentare, in special la copii.
Cercetatorii sugereaza ca aceasta crestere a prevalentei alergiilor alimentare se poate datora modificarilor survenite in compozitia, cantitatea si echilibrul florei intestinale din primii ani de viata. Microbiomul uman joaca un rol vital in dezvoltarea si functia imunitara din primii ani ai vietii. Avand in vedere ca
alergiile mediate de IgE sunt asociate cu o disfunctie imuna si lipsa de integritate a intestinelor, exista un deosebit interes cu privire la legatura potentiala dintre flora intestinala si alergiile alimentare.
Cele mai frecvente 8 alergii alimentare
Desi orice aliment poate provoca o reactie, sunt putine cele care declanseaza reactii alergice puternice. Peste 90% dintre alergiile alimentare sunt cauzate de urmatoarele alimente:
Alergia la proteina din laptele de vaca afecteaza intre 2 si 7.5 % dintre copii; persistenta la varsta adulta nu este comuna pentru ca se dezvolta toleranta in 51% dintre cazuri in primii 2 ani de viata si in 80% dintre cazuri in primii 3–4 ani. Numeroase proteine din lapte au declansat reactii alergice si cele mai multe dintre acestea au aratat ca pot contine epitopi alergenici multipli. Reactiile mediate de IgE la laptele de vaca sunt comune primilor ani de viata, iar reactiile care nu sunt mediate de IgE sunt specifice varstei adulte.
Un
studiu din 2005, publicat in Revista Colegiului american de nutritie sugereaza ca prevalenta alergiei la lapte de vaca auto-diagnosticata este de 10 ori mai mare decat incidenta dovedita clinic, demonstrand, astfel, ca o portiune destul de mare a populatiei se abtine in mod inutil de la consumul de lactate (pentru a se feri de alergii).
2. Ouale
Dupa laptele de vaca,
ouale sunt a doua categorie de alimente care provoca alergii la bebelusi si copiii mici. O meta-analiza recenta a prevalentei alergiei alimentare a estimat ca alergia la oua afecteaza intre 0.5 si 2.5 % dintre copii. Alergia la oua apare, in general, in primul an de viata, cu o varsta mediana de prezenta de 10 luni. Cele mai multe reactii apar la primele expuneri la oua, eczema fiind cel mai comun simptom. S-au identificat
cinci proteine majore alergenice in oul gainii de casa, cea mai dominanta fiind ovalbumina.
3. Soia
Alergia la soia afecteaza aproximativ 0.4 % dintre copii. Conform unui
studiu din 2010 condus la Scoala de Medicina a Universitatii John Hopkins, 50 % dintre copiii cu alergie la soia si-au depasit aceasta problema pana la varsta de 7 ani. Prevalenta sensibilitatii dupa utilizarea laptelui praf pe baza de soia este de 8.8 %. Laptele praf din soia se foloseste pentru bebelusii alergici la laptele de vaca si
studiile arata ca alergia la soia apare la doar o mica minoritate de copii cu alergie la lapte asociata cu IgE.
4. Graul
Tulburarile legate de
gluten, inclusiv alergia la grau, boala celiaca si sensibilitatea la gluten non-celiaca, au o prevalenta globala estimata la aproape 5%. Aceste tulburari au simptome similare, facand dificila o diagnosticare clara. Alergia la grau reprezinta un tip de reactie imunologica adversa la proteinele continute in grau si alte cereale. Anticorpii IgE mediaza raspunsul inflamator la cateva proteine alergenice prezente in grau.
Alergia la grau afecteaza pielea, tractul gastrointestinal si pe cel respirator. Alergia la grau prezinta o prevalenta mai mare la copii, care o depasesc, insa, pana ajung la varsta scolara.
5. Arahidele
Alergia la arahide apare timpuriu in viata si persoanele afectate de regula nu o depasesc. La persoanele extrem de sensibile, chiar si urmele de arahide pot declansa o reactie alergica. Cercetarile sugereaza ca expunerea timpurie la arahide poate reduce riscul de dezvoltare a alergiei la arahide.
Conform unui studiu din 2010, alergia la arahide afecteaza aproximativ 1% dintre copii si 0.6 % dintre adulti in occident. Arahidele sunt ieftine si se consuma in forma lor nemodificata, intrand in componenta multor preparate alimentare.
6. Fructele oleaginoase
Prevalenta
alergiilor la fructele oleaginoase continua sa creasca in intreaga lume, afectand aproximativ 1% din populatia generala. Aceste alergii incep cel mai frecvent in copilarie, dar pot sa apara la orice varsta. Doar 10% dintre persoane isi depasesc alergia la fructe oleaginoase si reactiile frecvente cauzate de ingerarea accidentala pot deveni o problema serioasa.
Nucile care sunt responsabile pentru cele mai multe reactii alergice sunt alunele de padure, nucile, nucile caju si migdalele; cele mai putin asociate cu reactiile alergice sunt nucile pecan, castanele, nucile braziliene, samburii de pin, nucile de cocos, nucile Nangai si ghindele. O
analiza sistematica din 2015 a aratat ca alergiile la nuci si la caju sunt cele mai prevalente in occident.
7. Pestele
Conform unui studiu publicat in "Recenzii clinice de alergie si imunologie", reactiile adverse la peste nu sunt mediate doar de sistemul imunitar care cauzeaza alergii, dar deseori sunt declansate de diverse toxine si paraziti, printre care ciguatera si Anisakis. Reactiile alergice la peste pot fi grave si ameninta viata, iar copiii, de regula, nu depasesc acest tip de alergie.
Reactia alergica nu apare doar in urma consumului, ci poate aparea si in decursul manevrarii pestelui sau a inhalarii aburilor de la gatit. Prevalenta
alergiilor la peste auto-raportate variaza intre 0.2 si 2.29 % la populatia generala, insa poate sa ajunga si la 8% printre cei care lucreaza in industria de prelucrare a pestelui.
8. Fructele de mare
Reactiile alergice la fructele de mare, categorie in care intra mai multe grupuri de crustacee (crabi, homari, languste, creveti, krill, lipitori) si moluste (calamar, caracatita si sepie) pot include mai multe simptome clinice, variind de la urticarie medie si sindromul alergic oral la reactii anafilactice care pot ameninta viata.
Alergiile la fructe de mare sunt destul de comune si persistente la adulti si pot cauza reactii anafilactice atat la adulti cat si la copii; prevalenta alergiei la fructe de mare este de 0.5 pana la 5 %. Cei mai multi copii cu
alergii la fructele de mare au sensibilitate si la acarienii de pras si gandaci.
Exista un fenomen, numit reactivitate incrucisata, care poate sa apara cand un anticorp nu reactioneaza doar la alergenul original, ci si la un alergen similar.
Reactivitatea incrucisata apare cand un alergen alimentar prezinta o structura sau secventa similara cu un alt alergen, ceea ce poate declansa o reactie similara cu cea provocata de alergenul alimentar original. Acest fenomen poate sa apara la fructele de mare si fructele oleaginoase.
Simptomele reactiei alergice
Simptomele alergiei alimentare pot varia ca grad de severitate de la mediu la foarte grav si, in cazuri rare, pot duce la anafilaxie, o reactie alergica ce poate cauza moartea. Anafilaxia opreste respiratia, scade dramatic presiunea sanguina si afecteaza ritmul cardiac. Poate sa apara in doar cateva minute de la expunerea la alimentul declansator. Daca o alergie alimentara cauzeaza anafilaxia, aceasta poate fi fatala si trebuie tratata injectabil cu epinefrina (o versiune sintetica a adrenalinei).
Simptomele alergiei alimentare se pot manifesta la nivelul pielii, al tractului gastrointestinal, sistemului cardiovascular si al tractului respirator. Cateva simptome comune includ:
- voma
- crampe ale stomacului
- tuse
- respiratie suieratoare
- pierderea respiratiei
- dificultati la inghitire
- inghitirea limbii
- incapacitatea de a vorbi sau de a respira
- puls slab
- ameteala
- piele palida sau de culoare albastruie
Majoritatea simptomelor apar in decurs de doua ore de la consumul alergenului si evolueaza in cateva minute.
Alergia alimentara indusa de exercitiile fizice este alergia care apare atunci cand ingerarea unui alergen alimentar provoaca o reactie in timpul unui antrenament fizic. In timpul exercitiilori, temperatura corpului creste si daca a fost consumat un alergen chiar inainte de antrenament, pot aparea iritatii, mancarimi sau chiar ameteli. Cea mai buna metoda pentru a preveni
alergia indusa de exercitiile fizice este prin evitarea completa a oricarui tip de alergen alimentar cu cel putin 4 - 5 ore inainte de miscarea fizica.
Diagnosticarea alergiilor alimentare
O abordare sistematica a diagnosticarii include analiza istoricului medical, urmat de analize de laborator, diete prin eliminare si teste de provocare alimentara pentru a confirma un diagnostic. Este important ca toate acestea sa fie facute de un medic specialist sau alergolog. Autodiagnosticarea alergiilor alimentare poate duce la restrictii alimentare inutile si la carente de alimentatie, mai ales in cazul copiilor.
6 Moduri prin care se pot reduce simptomele alergiilor alimentare
Nu exista in prezent terapii care sa poata preveni sau trata alergiile alimentare. Gestionarea alergiilor implica evitarea ingerarea alergenilor si dobandirea informatiilor necesare cu privire la masurile care trebuie luate cand apare o ingestie nedorita. Urmatoarele tratamente naturale pot reduce gravitatea simptomelor si le pot face mai suportabile.
1. Dieta pentru refacerea sanatatii intestinale (dieta GAPS)
Dieta pentru refacerea sanatatii intestinale (GAPS) are ca scop vindecarea peretelui intestinal, stimularea sistemului imunitar, stoparea acumularii de toxine si impiedicarea acestora sa patrunda in sange. Este o dieta folosita in tratamentul bolilor autoimune. Dieta inlatura alimentele greu de digerat, care pot afecta flora intestinala si le inlocuieste cu alimente dense nutritiv, care sa permita membranei intestinale sa se vindece.
In cadrul unei diete de acest gen se evita alimentele procesate, cerealele, zaharul procesat, carbohidratii cu amidon si cartofii, substantele chimice si conservantii si carnea si lactatele din comert. In locul acestor alimente inflamatorii, se includ legume fara amidon, grasimi sanatoase si alimente bogate in
probiotice.
2. Enzimele digestive
Digestia incompleta a proteinelor din alimente este asociata cu alergiile alimentare si poate cauza simptome gastrointestinale. Administrarea
enzimelor digestive la fiecare masa poate ajuta sistemul digestiv sa descompuna complet particulele alimentare si constituie un remediu vital pentru alergiile alimentare.
3. Probiotice
Suplimentele probiotice stimuleaza functia imunitara si reduc riscul de dezvoltare a alergiilor alimentare. Un
studiu din 2011 publicat in "Biostiinta microbiomului, alimentului si sanatatii" a evaluat 230 bebelusi suspecti de alergie la laptele de vaca.
Bebelusii au fost impartiti aleatoriu in grupuri care au primit o combinatie de patru tulpini probiotice sau placebo timp de patru saptamani. Rezultatele au aratat ca probioticele scadea inflamatia si pot creste protectia imunitara a intestinelor. Tratamentul cu probiotice ajuta si la maturizarea sistemului imunitar, bebelusii care au primit probiotice manifestand o rezistenta marita la infectiile respiratorii si avand reactii ale anticorpilor mai bune la vaccin.
4. MSM (Metilsulfonilmetan)
Cercetarile arata ca suplimentele cu MSM sunt eficiente in reducerea simptomelor alergice. MSM este un compus ce contine sulf organic si care se foloseste pentru intarirea functiei imunitare, reducerea inflamatiei si contribuie la refacerea tesutului sanatos din corp. Poate fi folosit pentru ameliorarea unor probleme digestive si a unor afectiuni ale pielii asociate cu simptomele alergice.
5. Vitamina B5
Vitamina B5 sprijina functia suprarenala si ajuta la tinerea sub control a simptomelor alergice. Ajuta la mentinerea unui tract digestiv sanatos si la stimularea functiei imunitare.
6. L-glutamina
L-glutamina este cel mai prezent amino acid din sange si poate ajuta la refacerea intestinelor permeabile, stimuland sanatatea imunitara. Studiile arata ca intestinele permeabile pot duce la aparitia unor patologii, printre care si alergiile. Compusi precum glutamina au un potential mecanistic de a inhiba inflamatia si stresul oxidativ.
Concluzii finale
- Alergiile alimentare sunt boli imunitare care pun tot mai mari probleme pentru sanatate.
- Simptomele alergiilor alimentare reprezinta un raspuns al sistemului imunitar la alimentele care nu sunt acceptate de corp. Acesta simte o proteina dintr-o anumit aliment care ar putea dauna corpului si declanseaza un raspuns imunitar, producand histamine care sa-l protejeze.
- Peste 90 % dintre alergiile alimentare sunt cauzate de laptele de vaca, oua, soia, grau, arahide, fructe oleaginoase, peste si fructe oleaginoase.
- Pentru a diagnostica o alergie alimentara, este important sa consulti un alergolog care va face o varietate de teste si va verifica istoricul medical.
- Singura cale de a vindeca o alergie alimentara este prin evitarea alergenului. Exista, insa, cateva remedii naturale care pot ameliora simptomele alergice, printre care probiotice, enzime digestive, vitamina B5 si o dieta de vindecare a intestinelor.
- Cu iubire Marcela Glavan
sursa@doctorul zilei 
