De ce e bine să adaugi puţină scorţişoară în cafeaua pe care o bei!

Dacă vrei să-ţi transformi cafeaua pe care o bei zilnic într-o super băutură pentru organism, adaugă-i de fiecare dată puţină scorţişoară.

Această combinaţie delicioasă are multe efecte benefice asupra corpului. Iată câteva dintre cele mai importante.

1. Întăreşte sistemul imunitar

Este suficient să adaugi un sfert de linguriţă de scorţişoară în cana ta cu cafea pentru a-ţi stimula corpul să lupte în mod eficient împotriva virusurilor şi a bacteriilor care îţi pot altera starea de sănătate.

2. Ajută la stimularea creierului

Dacă îţi bei cafeaua în combinaţie cu puţină scorţişoară,funcţiile creierului sunt îmbunătăţite,potrivit specialiştilor. Astfel,cresc puterea de concentrare şi productivitatea.

3. Reduce durerile menstruale

Dacă ai menstre dureroase,ar trebui să consumi în mod constant scorţişoară,pentru că acest condiment uşurează simptomele care apar în perioada ciclului menstrual. O modalitate simplă de a consuma zilnic scorţişoară,este să o adaugi în cafeaua pe care o bei dimineaţa sau pe parcusul zilei.

4. Reglează glicemia şi colesterolul

Consumul constant de scorţişoară te protejează de diabet şi de boli de inimă,deoarece normalizează nivelul glicemiei şi ţine sub control colesterolul din sânge.

5. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi creşte nivelul energiei

Dacă ai probleme cu circulaţia sângelui sau simţi că ai nevoie de o cafea mai tare ca să fii energică,adaugă în cafeaua pe care o bei în mod constant puţină scorţişoară. Circulaţia sângelui se va îmbunăţi,iar nivelul energiei va creşte şi se va menţine ridicat pe durata întregii zile.

Cu iubire, Marcela Glavan 

TSH (HORMON DE STIMULARE TIROIDIANĂ)

TSH (HORMON DE STIMULARE TIROIDIANĂ)

TSH (HORMON DE STIMULARE TIROIDIANĂ)

Hormonul de stimulare tiroidiană (TSH, tirotropină) se formează în celulele bazofile ale hipofizei anterioare şi are o secvenţă secretorie circadiană controlată de hormonul eliberator de TSH (TRH) produs de hipotalamus. Eliberarea hipofizară de TSH constituie mecanismul central de reglare pentru acţiunea biologică a hormonilor tiroidieni. TSH are o acţiune stimulatorie asupra formării şi secreţiei hormonilor tiroidieni, precum şi o acţiune proliferativă^1;2.

Determinarea TSH reprezintă testul iniţial în diagnosticul afecţiunilor tiroidiene. Chiar şi mici modificări în concentraţia hormonilor tiroidieni vor determina modificări în sens invers (mult mai pronunţate) ale concentraţiei de TSH. Prin urmare TSH reprezintă un parametru foarte specific şi sensibil pentru controlul funcţiei tiroidiene, dar şi pentru detectarea şi excluderea unor afecţiuni ale axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian^1;3;4.

Nivelul de TSH este crescut în hipotiroidismul primar (tiroidian) fiind cel mai sensibil test în această afecţiune. Dacă există semne clare de hipotiroidism, dar nivelul de TSH nu este crescut se suspectează un hipotiroidism secundar în cadrul unui hipopituitarism. Valori scăzute se întâlnesc în hipertiroidism. Dozarea TSH este utilă în monitorizarea tratamentului la pacienţii hipotiroidieni: valori scăzute se întâlnesc în cazul dozelor excesive de hormoni tiroidieni de substituţie. Valorile normale de TSH indică un tratament echilibrat^1;4. 

Recomandări pentru determinarea TSH – diagnosticul afecţiunilor tiroidiene, diagnosticul diferenţial al afecţiunilor axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian.

Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)⁵; nu se recoltează sânge pentru determinarea TSH după puncţie bioptică tiroidiană recentă, nici după un act chirurgical la nivelul tiroidei.

Există o variaţie diurnă a nivelului TSH: nivelul maxim este la ora 23. La nou născut recoltarea se face la 3-7 zile după naştere⁵.

Specimen recoltat – sânge venos⁵.

Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator⁵.

Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt; dacă acest lucru nu este posibil, serul se pătrează la 2-8°C sau la -20°C⁵.

Volum probă – minim 0.5 mL ser⁵.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat⁵.

Stabilitate probă – 7 zile la 2-8°C; 1 luna la -20°C; nu decongelaţi/recongelaţi⁵.

Metodă – imunochimică cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă (ECLIA)⁵.

Valori de referinţă⁵

Vârsta	Valori de referinţă (μUI/mL)
0-6 zile	0.7-15.2
6 zile-3 luni	0.72-11
3-12 luni	0.73-8.35
1-6 ani	0.7-5.97
6-11 ani	0.6-4.84
11-20 ani	0.51-4.30
> 20 ani	0.27-4.20

Pe parcursul sarcinii gravidele prezintă o tendinţă de scădere uşoară a concentraţiilor de TSH:

– trimestrul I: 0.33-4.59 µUI/mL;

– trimestrul II: 0.35-4.10 µUI/mL;

– trimestrul III: 0.21-3.15 µUI/mL.

Factor de conversie: µUI/mL = mUI/L..

Limita de detecţie – 0.005 μUI/mL⁵.

Limite şi interferenţe

Aproximativ 3% din femeile gravide prezintă niveluri marcat scăzute sau nedetectabile de TSH, ca urmare a concentraţiilor crescute de HCG.

In hipotiroidismul secundar (central) pot fi întâlnite valori normale de TSH, dar activitatea sa biologică este scăzută.

La pacienţii spitalizaţi frecvenţa supresiei TSH este de două ori mai mare la cei cu afecţiuni non-tiroidiene decât supresia TSH determinată de hipertiroidism.

• Medicamente

Creşteri: agenţi radiologici, amiodarona, atenolol, calcitonina, carbamazepina, clorpromazin, clomifen, estrogeni conjugaţi, fenitoin, iodura de potasiu, L-tiroxina, litiu, lovastatin, metimazol, metoclopramid, morfina, prazosin, prednison, propranolol, rifampicina, sumatriptan, tamoxifen, TRH (thyrotropin releasing hormone)⁵.

Scăderi: bromocriptina, carbamazepin, corticosteroizi, ciproheptadin, dopamina, heparina, (administrare i.v.; nivelul de heparină din lichidul de hemodializă este suficient pentru a produce interferenţe), levodopa, metergolin, fentolamina, somatostatin, tiroxina⁵.

• Interferenţe analitice

Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:

– tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se facă după minimum 8 ore de la ultima administrare;

– titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina şi anti-ruteniu;

– anticorpii monoclonali proveniţi de la şoarece administraţi la unii pacienţi în scop diagnostic sau terapeutic⁵.

 Cu iubire, Marcela Glavan 

5 trucuri să testezi alimentele dacă sunt contrafăcute

Producătorii folosesc azi tot felul de tertipuri, arome și ingrediente secrete să fie mai gustoase și să reziste mai mult timp pe rafturile magazinelor. De multe ori ne păcălim, cumpărând produse de o calitate incertă sau chiar contrafăcute. Iată câteva trucuri simple să testezi alimentele pe care le cumperi.

Brânza crema

Ne place pentru că este cremoasă, ușoară și foarte gustoasă. Mulți o preferă la micul dejun în locul brânzeturilor tari. Dar unii producători adaugă amidon în ea să îi sporească volumul. Pentru a o verifica, pune o linguriță de brânză într-un bol, adaugă 2, 3 picături de iod și, dacă devine albastră, înseamnă că este contrafăcută.

Laptele dulce

Este unul din produsele cel mai adesea contrafăcute. Producătorii separă grăsimea pe care o folosesc pentru smântână și unt și adaugă diverse ingrediente pentru a rămâne laptele la fel de gustos. Iată cum să îl verifici! Pune câteva linguri de lapte într-un pahar, adaugă puțin spirt și în câteva secunde trebuie să se coaguleze. Dacă îi ia mai mult timp să se coaguleze, înseamnă că au fost adăugate substanțe artificiale.

Cum testetezi alimentele

Unt sau margarină?

Iată cum verifici banalul unt, în care unii producători adaugă și grăsimi vegetale, care se folosesc pentru margarină. Pune o linguriță de unt într-un pahar cu apă fierbinte. Dacă este unt natural, se topește imediat și formează o crustă cremoasă deasupra apei. Dacă este contrafăcut cu grăsimi vegetale, nu se topește tot în apă și rămâne sub formă de bulgărași solizi.

Caviarul, prea scump ca să te păcălești

Pentru mulți dintre noi, caviarul este un produs de lux. Nu cumpăra niciodată mult și ai grijă să îl verifici. Pune o jumătate de linguriță de caviar în apă clocotită. Dacă proteinele și grăsimile din icre se ridică la suprafața apei și formează o spumă albă, este un produs de calitate. Dacă încep să se topească în apa fierbinte, înseamnă că este contrafăcut, probabil din alge marine.

Vinul se testează cu praf de copt

Deși nu este cea mai sigură metodă să testezi alimentele și băuturile, praful de copt poate fi de folos când vrei să te convingi că bei un vin de calitate.

Vinul poate fi făcut din prafuri cu extract de struguri și alte ingrediente care pot fi toxice pentru organism. Pune o lingură de praf de copt pe o farfuriuță și toarnă câteva picături de vin. Dacă se colorează în albastru, înseamnă că vinul a fost obținut din struguri. Dacă praful de copt rămâne alb, este posibil ca vinul tău să fie contrafăcut.

Care este tensiunea arterială normală, în funcție de vârstă Citeşte întreaga ştire: Care este tensiunea arterială normală, în funcție de vârstă

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai comune probleme de sănătate și poate apărea oricând. 

Află care este valoarea normală a tensiunii, în funcție de vârstă. Hipertensiunea arterială poate pune în pericol sănătatea bolnavului, deoarece poate provoca leziune pe artere și poate crește riscul de accident vascular, infarct, insuficiență renală și alte afecțiuni grave. Medicamentele care scad tensiunea sunt, deseori, foarte agresive, de aceea ar fi bine să previi apariția acestei boli având un stil de viață cât mai sănătos. De asemenea, îți poți lua periodic tensiunea arterială, pentru a vedea dacă apar schimbări și dacă este cazul să te îngrijorezi. Pentru asta, ar trebui să știi care este valoarea normală a tensiunii în ficare etapă a vieții. Ai aceste informații în tabelul de mai jos. 



@sursa Consuela Stratulat 

Potrivit specialiștilor de la Asociația Americană a Inimii, citați de goodmorningcenter.com, de la vârsta de 20 de ani ar trebui să îți iei tensiunea la fiecare doi ani, dacă este mai mică de 120/80. Când valoarea ei este mai mare, vizitele la medic ar trebui să fie mai dese. Tensiunea crește cu fiecare bătaie a inimii și scade în timpul dintre două bătăi. 



Din această cauză, ea poate varia de la un minut la altul, mai ales dacă apar schimbări ale posturii, dacă faci mișcare, te stresezi sau nu dormi bine. Dacă valoarea este prea mare o dată, nu înseamnă că suferi de hipertensiune. Medicul tău trebuie să îți măsoare tensiunea de mai multe ori, în perioade diferite. Pentru a pune un astfel de diagnostic. Semne că suferi de hipertensiune arterială De cele mai multe ori, hipertensiunea arterială trece neobservată, însă sunt unele semne care ar trebui să te trimită la medic. Astfel, durerile constante de cap, dificultățile de respirație și sângerările nazale sunt un semnal de alarmă. Riscul de a suferi de această afecțiune crește după 45 de ani, de aceea, după această vârstă, ar trebui să o iei anual. Sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de sare, lipsa de potasiu, lipsa de vitamina D, consumul excesiv de alcool și stresul pot favoriza apariția bolii. Cum previi apariția hipertensiunii arteriale Dacă ai fost diagnosticată cu hipertensiune arterială sau vrei să previi apariția ei, este obligatoriu să ai un stil de viață sănătos. Mănâncă multe fructe și legume și evită produsele procesate, scade consumul de sare ți menține o greutate corporală normală. Fă cel puțin 30 de minute de mișcare pe zi și limitează consumul de alcool. Renunță la țigări și nu te stresa și îți va fi mai ușor să lupți cu hipertensiunea arterială. 
Citeşte întreaga ştire: Care este tensiunea arterială normală, în funcție de vârstă

Cu iubire, Marcela Glavan

Cum poţi să-ţi verifici tiroida chiar la tine acasă folosind doar un simplu termometru

Nu ai timp sau banii necesari ca să mergi să-ţi faci un control de rutină şi să afli cât de bine îţi funcţionează glanda tiroidă? Uite cât de simplu poţi să descoperi asta chiar la tine acasă. Un termometru este tot ce ai nevoie.

@sursa.spynews.ro/

Dacă nu este tratată la timp, glanda tiroidă poate duce la complicaţii severe. De exemplu, poţi intra într-o depresie gravă sau poţi face boli care ar putea să-ţi pună viaţa în pericol, cum ar fi insuficienţa cardiacă, dar şi altele.

Cum trebuie să foloseşti termometrul ca să-ţi verifici tiroida?

Acest test este cunoscut ca testul Barney. În primul rand, va trebui să ai un termometru bun, pe care să-l laşi seara, înainte de culcare pe noptieră. Dimineaţa, după ce te-ai trezit, scutură-l bine, până când mercurul coboară sub 35 de grade Celsius.

Apoi, pune-l la subraţ şi ţine-l acolo timp de 10 minute. Dacă temperatura corpului este cuprinsă între 36,5 şi 36,8 grade, glanda tiroidă funcţionează normal. 

În cazul în care temperatura este sub 36,5 grade Celsius, glanda tiroidă lucrează mai lent decât este normal.

În afară de temperatura corpului, această condiţie de sănătate mai include şi următoarele simptome: oboseala, infecţiile, depresia, lipsa de energie, dureri de cap, lipsa de concentrare, pierderi de memorie şi căderea părului.

Dacă temperatura corpului este mai mare de 36.8 grade Celsius, atunci tiroida funcţionează mai repede decât de obicei sau ar putea exista o infecţie în organism.

Această procedură se repetă timp de 5 zile la rând pentru a se asigura acurateţea, potrivit secretele.com. În oricare dintre situaţiile de mai sus, fie că temperatura este mai mare sau mai mică, timp de 5 zile la rând, ar trebui să mergeţi să cereţi părerea unui specialist şi chiar să faceţi investigaţii.

Cu iubire,Marcela Glavan 

Prof. dr. Dafin Mureșanu: „Prin înfometare se produce o resetare a organismului, care îţi dă un nou profil”

Regula de bază pentru o viață sănătoasă ar fi – nu cumpătarea, așa cum am tot auzit -, ci abstinența alimentară. Prof. dr. Dafin Mureșanu susține că bolile au ca principală origine excesul culinar. „Fiindcă organismul uman are mai multe resurse de a gestiona problema aportului redus de calorii și nutrienți, decât de a gestiona excesul. Bolile ni se trag de la excesul de alimentație. Avem dovezi foarte clare și studii științifice în acest sens (…) Da, postul nu este periculos. Mii de studii dovedesc acest lucru. Regimul hipocaloric este într-adevăr o resursă terapeutică foarte bine studiată și postul care nu este înfometare, pentru că postul generează satisfacția pe care o obții din a te abține de la alimentație” a explicat preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Tratamentul prin înfometare al unor patologii foarte greu de controlat a fost inițiat, pentru prima dată, în Rusia, la începutul secolului XX, într-o clinică de la Goriacinsk de medicul Iuri Nicolaev.

Apoi, în anii ’60-’70, la Spitalul Korsakov din Moscova, a fost aplicat cu foarte mult succes și la bolnavii cu depresii puternice, care nu mai răspundeau la niciun fel de tratament. Apoi, „în Germania există o clinică sofisticată specializată în tratamentul prin înfometare controlată, clinica Buchinger. Pentru această clinică, statul german rambursează serviciile medicale pentru cei care fac terapie prin înfometare. Este foarte important pentru că este o terapie de comutare”, a continuat prof. dr. Dafin Mureşanu.

Consumerismul, un lanț  vicios

Specialistul a explicat că nevoia aceasta de a consuma în exces este, de fapt, un lanț vicios în care se învârte societatea modernă.

„Această tendință izvorăște dintr-o proiecție iluzorie asupra vieții. Noi, de fapt, creștem acest consum, muncim ca să câștigăm bani, ca să avem multe lucruri, în speranța că vom trăi mai bine. Este conceptul împingerii continue a țintei. Trăim întotdeauna așteptând weekend-ul, trăim așteptând concediul și repetăm, an de an, și în fiecare zi, același lucru: ne pregătim pentru a trăi! Astăzi muncim mai mult, ca mâine să trăim mai bine și uităm momentul”.

Dafin Mureșanu spune că, de fapt, ar trebui să ne resetăm organismul și să ne trăim viața în momentul prezent. „Prin înfometare controlată se obţine un grafic de consum al resurselor interne care nu sunt alocate biologic corespunzător. Şi anume, în primele 24 de ore, doar cu apă, consumi glucide. Apoi, timp îndelungat până la 2-3 săptămâni, consumi rezervele de lipide, 96 la sută din consumul de energie în post se bazează pe lipide, deci pierzi lipidele şi doar 4 la sută se bazează pe pierderea capitalului de proteine. Atenție! Totul până când se ajunge într-un punct critic care nu trebuie depăşit. Acel punct critic este destul de individual şi, pentru specia umană, nu trebuie să depășească 40 de zile”.

Recomandată bolnavilor de cancer

Postul și regimul hipocaloric sunt benefice, de asemenea, pentru bolnavii cu afecțiune grave. Spre exemplu, cei cu cancer, unde ajută, practic, chimioterapia. „Prin înfometare se produce o resetare a organismului, care îţi dă un nou profil. (…) Celula tumorală nu se poate adapta la regimul hipocaloric, înfometării. (…) S-a observat că toleranţa pacientului este mult mai bună la chimioterapie în regim hipocaloric sau post. Ştiinţa ne arată că pinguinul poate să reziste fără mâncare 100 de zile, ursul hibernează, nu mănâncă, şi se trezește primăvara plin de vitalitate. Omul după post este mult mai viguros, capacitatea de reacţie mult mai bună. (…) Putem ajunge să scriem pe pâine sau pe pachetele cu carne un mesaj de genul celui de pe pachetele de țigări: „Ai grijă! dacă mănânci prea mult, ai putea avea probleme de sănătate!”. Ce-i drept, înfometarea și postul sunt și un exercițiu de voinţă.”, a conchis prof. dr. Dafin Mureşanu.

Ghid complet de interpretare a analizelor medicale pe intelesul pacientilor

Dupa cum bine stii, analizele medicale de rutina trebuie facute o data pe an, pentru o evaluare generala a starii de sanatate. Probabil ca ai fost de cateva ori si ai privit cu uimire foaia cu rezultatele, pentru ca nu ai inteles mare lucru din ea. Medicii nu sunt de obicei dispusi sa explice ce inseamna fiecare analiza in parte, asa ca ramai intr-o stare de nedumerire si trebuie sa faci investigatii serioase pentru a intelege prescurtarile si denumirile medicale care pentru oamenii obisnuiti sunt intr-o limba straina. 

Nu trebuie sa cauti mai departe, pentru ca am pregatit pentru tine un ghid de interpretare a analizelor medicale de rutina: hemoleucograma si biochimia!

Interpretarea analizelor medicale: hemoleucograma

Prescurtari

- RBC: numar de eritrocite;

- MCT: volum mediu eritrocitar;

- MCV: media volumului globulelor;

- MCHC: concentratia medie a hemoglobinei eritrocitare;

- HGB: hemoglobina;

- HCT: hematocrit;

- HEM: hemoglobina eritrocitara medie;

- RDW: largimea distributiei eritrocitare.

Eritrocitele sunt globulele rosii din sange, care transporta hemoglobina (HGB) si contribuie la oxigenarea organismului. Valorile care ies la MCT, MCV si MCHC arata daca suferi sau nu de vreo forma de anemie, o boala comuna printre femei, despre care poti afla mai multe de AICI. Hematocritul (HCT) reprezinta cantitatea de globule rosii dintr-o anumita cantitate de sange. HEM-ul masoara cantitatea de hemoglobina dintr-un eritrocit. Fiecare dintre analizele de mai sus sunt folosite pentru a indica o posibila anemie sau alte afectiuni care influenteaza compozitia sangelui.

In general, ar trebui sa fii atenta la numarul de eritrocite (RBC). Atunci cand este prea mare, poate fi vorba despre: boli de inima congenitale, deshidratare, afectiuni ale rinichiului, fibroza pulmonara sau presiunea mica a oxigenului in sange. Mai des se intampla ca eritrocitele sa fie intr-un numar prea mic, ceea ce poate insemna: pierderi de sange, anemie, probleme cu maduva osoasa, distrugerea globulelor rosii, leucemie sau diferite deficiente minerale sau de vitamine.

VSH: viteza de sedimentare a hematiilor 

Aceasta analiza trebuie efectuata anual, pentru ca poate indica o infectie acuta sau cronica ori diferite probleme cu organele interne (ficat, rinichi, plamani). Viteza de sedimentare a hematiilor este un indice orientativ, insa atunci cand valorile sunt mult mai mari decat ar fi normal (40-50 mm/ora), sunt absolut necesare investigatiile suplimentare.

- WBC: numar de leucocite;

- NEUT%: procentul de neutrofile;

- EOS%: procentul de eozinofile;

- BAS%: procentul de bazofile;

- LYM%: procentul de limfocite;

- MON%: procentul de monocite;

- NEUT: numar de neutrofile;

- EOS: numar de eozinofile;

- BAS: numar de bazofile;

- LYM: numar de limfocite;

- MON: numar de monocite.

Leucocitele sau globulele albe (WBC) sunt eliberate in numar mare in momentul in care in organism exista o infectie sau o inflamatie. Acesta este, de fapt, raspunsul sistemului imunitar la diferite amenintari. Exista mai multe tipuri de leucocite: neutrofile (NEUT), eozinofile (EOS), bazofile (BAS), limfocite (LYM), monocite (MON). Atunci cand oricare dintre aceste celule se afla in cantitati mai mari sau mai mici decat ar trebui in sange, ele indica prezenta unor boli, in general a celor care au de-a face cu capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor.

Un numar prea mic de leucocite (WBC) poate sa insemne: o maduva osoasa distrusa de diverse boli, existenta in organism a unor substante toxice, boli ale ficatului, expunerea la radiatii. Atunci cand globulele albe sunt in numar prea mare, acesta este cel mai clar indicator al unei infectii in corp. Ele pot iesi putin marite chiar si la o simpla raceala, daca esti stresata ori in cazul unor inflamatii usoare, insa atunci cand numarul lor este foarte mare, poate fi vorba despre leucemie, fiind nevoie de investigatii suplimentare. 

- PLT: numar de trombocite;

- PDW: distributia trombocitelor;

- MPV: volumul mediu plachetar/ volumul trombocitar mediu.

Trombocitele sunt celulele care joaca un rol important in coagularea sangelui, motiv pentru care sunt intotdeauna masurate la hemoleucograma. Distributia si forma acestor trombocite sunt importante pentru ca, in cazul anumitor boli, se poate ca acestea sa fie mai mari decat ar fi normal sau sa se formeze acumulari de trombocite. 

Numarul scazut de trombocite poate sa indice o intoxicatie cu alcool, diferite tipuri de anemie, arsuri, hemoragii sau afectarea maduvei. Un numar crescut de trombocite este un semn al limfoamelor, leucemiei, traumatismelor, tuberculozei etc. Un volum trombocitar mediu scazut este de obicei un rezultat al tratamentelor prin chimioterapie, in vreme ce acela crescut este asociat cu hipersplinismul (afectiune a splinei), deficitul de acid folic ori leucemia mielocitara. 

Interpretarea analizelor medicale: biochimie serica

Acid uric: aceasta substanta este o componenta a urinei si rezulta in urma metabolizarii proteinelor. Atunci cand valorile lui sunt prea mari, analiza indica prezenta gutei, a excesului de proteine, diabetului zaharat, a bolilor cardiovasculare, problemelor cu rinichii sau a unor boli mai grave. In numar prea mic, poate fi vorba despre afectiuni renale sau alcoolism. 

Bilirubina totala:  produsa de ficat, aceasta substanta este eliminata prin filtrarea rinichilor si prin bila, prin intermediul careia ajunge in materiile fecale, dandu-le culoarea specifica. Valorile marite de bilirubina pot indica prezenta calculilor biliari, dar si probleme serioase ale ficatului. Poate fi vorba despre icter (care se manifesta prin ingalbenirea pielii, a albului ochilor etc) ori despre ciroza sau hepatita, asa ca investigatiile suplimentare sunt obligatorii. 

Calciu: este important pentru functionarea inimii, sanatatea oaselor, a musculaturii scheletice si pentru reglarea functiei endocrine. Deficienta de calciu este frecventa la femei si se manifesta prin: slabiciune, letargie, stari de lesin, unghii fragile, artimii etc. 

Magneziu:  important pentru contractia muschilor si crearea impulsurilor nervoase in organism, magneziul scade considerabil in cazurile de malnutritie, alcoolism, diaree grava, pancreatita sau sarcina. Atunci cand valorile acestei minerale sunt crescute, poate fi vorba despre deshidratare, insuficienta renala, diabet zaharat, ingestia de antiacide etc. 

Creatinina serica: creatinina este un produs al rinichilor si, prin urmare, un bun indicator al sanatatii acestora. Nivelurile ridicate ale creatininei sunt asociate cu insuficienta renala (functionarea proasta a rinichilor). Bolile de rinichi pot fi cauzate la randul lor de alte afectiuni serioase, precum diabetul sau hipertensiunea arteriala. 

Colesterol:  acesta este colesterolul total, format din LDL si HDL. Este importanta valoarea lui totala, care in mod ideal nu ar trebui sa depaseasca 200 mg/dl, dar si valorile separate ale celor doua tipuri de colesterol. Hipercolesterolemia este vinovata de aparitia bolilor cardiovasculare, iar acestea sunt principala cauza de deces din lume. 

HDL colesterol: colesterol "bun", care ofera elasticitate vaselor de sange si conduce colesterolul din sange inapoi in ficat, pentru a fi eliminat. Valorile mici sunt asociate cu aparitia bolilor cardiovasculare, iar valorile marite (peste 60 mg/dl) sunt benefice. 

LDL colesterol: colesterolul "rau", care conduce la depunerea grasimii in tesuturi vasculare si periferice, ceea ce de obicei rezulta in ateroscleroza. Daca valorile sunt mari, risti sa te confrunti cu o serie de boli grave, printre care: infarct, insuficienta cardiaca, afectiuni hepatice, pancreatita etc. 

Trigliceride: sunt strans legate de colesterol, deoarece reprezinta forma sub care grasimile se depun in organism. Trigliceridele sunt folosite pentru a determina inca un tip de colesterol rau (VLDL), care se adauga la rezultatul final al acestuia. Trigliceridele mari inseamna risc crescut de boli cardiace, dar pot fi un semn al diabetului zaharat, al bolilor ficatului sau al consumului excesiv de alcool. Cand nivelul trigliceridelor creste foarte mult (peste 500 mg/dl), se poate declansa pancreatita acuta. 

Glicemie:  cantitatea de glucoza din sange, analiza esentiala pentru diagnosticarea diabetului. Daca doua analize consecutive prezinta valori marite ale acestui parametru, prezenta acestei boli este aproape sigura. 

ALT/TGP:  transaminaze, enzime ce se gasesc in ficat si, in cantitati foarte mici si in inima, rinichi sau muschi. Un nivel crescut al TGP indica un ficat afectat. 

AST/TGO: transaminaze, enzime din ficat, prezente in cantitati mari in sange in cazul bolilor de ficat si al masei musculare avariate. 

Uree serica:  cantitatea de azot din sange si uree, o substanta produsa in ficat. Se face impreuna cu testul de creatinina, aceasta analiza fiind esentiala in determinarea bolilor rinichilor. 

Acum stii si tu cum sa interpretezi analizele medicale si chiar daca ti-au iesit bine, parca este mai placut sa stii si tu despre ce este vorba in foaia cu rezultatele, nu-i asa?