Cele 6 droguri ale fericirii!

"Esti fericit pentru ca reusesti sau reusesti pentru ca esti fericit? Potrivit cercetatorilor, se pare ca, a fi fericit in mod cronic creste sansele de succes in viata!



Fericirea este o chestiune de chimie, sau mai degraba despre procesele chimice care au loc in corpul nostru. Pana aici, nimic deosebit sau ciudat. Intrebarea este: putem controla aceste procese aparent intamplatoare? Astfel, devenind maeştrii chimişti ai fericirii noastre?

Sa incepem cu elementele de baza. Exista in esenta patru neurotransmitatori in corpul nostru, care provoaca fericirea. Este vorba despre: dopamina , serotonina, oxitocina şi endorfine. Ele sunt beneficul cvartet responsabil pentru fericirea noastra. Şi chiar cand ziua nu incepe cu piciorul drept, putem incerca sa indreptam situatia prin „piratarea“ acestor substante chimice care produc o varietate de efecte benefice asupra starii noastre de spirit. Cheia sta intotdeauna in exercitiu.

I. Dopaminaeste un neurotransmitator care este eliberat in corpul nostru atunci cand atingem un obiectiv.Evident, ca acest lucru sa se intample trebuie sa se succeada doua lucruri: stabilirea obiectivelor şi atingerea lor.

Este dovedit ştiintific ca amanarea sau intarzierea ne fac nefericiti, vinovati. Acest lucru se datoreaza faptului ca amanarea elimina aportul zilnic de dopamina. Ar trebui sa ne creem obiective chiar mai mici, sa le scriem pe o foaie de hartie, astfel incat sa fim conştienti de atingerea acestora, şi pentru a crea fericire instantanee in noi inşine. Este foarte important sa nu avem doar obiective anuale, lunare sau saptamanale, ci şi de zi cu zi.

Daca sunteti antreprenori aceasta tehnica trebuie sa o implementezi şi echipei tale. Stabilirea de obiective şi recompensarea celor care le ating este esentiala pentru a crea fericire in grupul de lucru.

II. Apoi vom trece la Serotonina, adica agentul chimic care ne inunda atunci cand ne simtim semnificativi şi importanti. Este adesea domeniul in care actioneaza produsele psihofarmaceutice, combatand singuratatea şi depresia, care nu sunt altceva decat simptomele absentei serotoninei. Sa spunem, totuşi, ca pentru a fi fericit, putem alege metode mai evoluate, prin care sa nu fim obligati sa luam medicamente.
Iata cateva metode de a elibera serotonina in corpul nostru:
1. Recunoştinta.
2. Auto-felicitarea.
3. Viseaza cu ochii deschişi. Imaginati-va un viitor mai frumos care va face bine.
4. Fa dragoste.
5. Expune-te cel putin 20 de minute la soare in fiecare zi.

III. Al treilea prieten al fericirii noastre este Oxitocina. Cine a avut un copil stie bine, deoarece este administrata femeilor pentru a ajuta la inducerea travaliului. Acest lucru se datoreaza faptului ca oxitocina creeaza intimitate si incredere si promoveaza stabilirea de relatii sanatoase. De fapt, este eliberata deja in mod natural de catre mame in timpul nasterii si alaptarii, precum si in timpul orgasmului si imbratisarii. Dr. Paul Zak, neuroeconomist american spune ca atingerea interpersonala reduce stresul cardiovascular si imbunatateste sistemul imunitar. Astfel ca 5 imbratisari pe zi... si stresul va lasa spatiu pentru incredere.

IV. Endorfinele, drogurile sportivilor. Ele sunt similare cu morfina şi actioneaza ca un analgezic şi sedativ. In practica scad perceptia noastra de durere şi sa ne fac mai putin suparati. Am putea spune ca ne fac mai putin vulnerabili la „valurile“ vietii. A face sport ajuta la creşterea endorfinelor, aşa cum ne ajuta sexul şi rasul . În acest sens, exista yoga rasului, care este o practica incantatoare pe care te sfatuim sa o descoperi. Şi unele parfumuri au fost legate de o creştere a endorfinelor, de exemplu cele de lavanda şi vanilie, precum şi consumul de cacao. De aceea un frumos baton de ciocolata neagra ar trebui sa fie intotdeauna la indemana pe birou.

V. Adrenalina se produce prin practicarea de sporturi extreme şi de fiecare data cand facem ceva care este dincolo de zona noastra de confort. Actiunile neobişnuite in practica ne injecteaza adrenalina in organism, producand o frumoasa descarcare energizanta. Ce inseamna? Ca atunci cand eşti obosit, este foarte important sa alungi oboseala, prin a face ceva ciudat şi neaşteptat.
VI. Acidul y-aminobutiric, numit GABA este intr-un fel antiteza adrenalinei. Acesta este produs atunci când ajungem intr-o stare meditativa si produce o fericire mult mai putin adrenalinica si energizanta, legata mai mult de calm si seninatate."
(sursa: argumentpress.ro)

Binele si raul se intorc intotdeauna! Legea bumerangului!

Nu suntem pregatiti niciodata pentru viata, apar evenimente noi, conjuncturi noi si provocari carora trebuie sa le facem fata. E dificil,uneori, sa apreciem si sa reactionam corect fata de o anumita situatie.

Ne este greu sa admitem anumite nedreptati,mai ales cand consideram ca nu avem nici o vina. Orice reactie de-a noastra declanseaza reactii ale celor din jur si ale intregului Univers,pe care-l punem in miscare.

Un simplu gest poate duce la o tragedie

                                   

sursa@secrete

Un singur cuvant, un singur gest facut in momentul nepotrivit ne arunca in valtoarea unor evenimente pe care nu le mai putem gestiona sau,daca reusim, ne costa un consum extrem de mare de energie. De pilda, ne putem intalni cu o persoana depresiva.                                                                                                                       

De regula, acesti oameni au o mare nevoie de afectiune si de protectie. Ei au un comportament bazat pe suferinta si frica,ce le schimba total gandirea si reactia fata de ceilalti. Sunt tristi, ganditori, parca traiesc desprinsi de lumea care ii inconjoara, fara speranta ca ar putea exista o usa prin care ar putea iesi.

Contactul cu o astfel de persoana este impresionant.Ei vin in calea noastra prin Legea Atractiei, ceea ce vrea sa spuna ca undeva, in sufletul nostru, exista ceva similar, aflat in stare latenta.

Daca vom interveni in viata unui depresiv, trebuie sa fim extrem de atenti.

Un cuvant gresit sau un gest il pot duce la sinucidere. in nici un caz nu trebuie judecati astfel de oameni,nu trebuie condamnati sau inlaturati cu ostilitate. Trebuie doar ajutati. Daca nu stim cum sau nu putem, e bine sa ne vedem de drum cu delicatete, aratandu-le macar compasiune si intelegere.

Nu avem dreptul sa adaugam peste tristetea lor acuzatiile noastre,indiferent ce greseli ar fi facut. Este cea mai inteleapta atitudine.

Tot ce gandim si facem se intoarce

Exista Legea Bumerangului,care spune ca totul se intoarce la generator,mai exact, « Ce sadesti aia culegi »,cum spunea Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Aceste cuvinte exprima una dintre cele mai puternice legi pe care se bazeaza Universul.

Nimeni nu poate trece peste ea, absolut toata omenirea functioneaza in spiritul ei. si atunci, este lesne de inteles ca bine faci,bine vei avea,cum rau faci,rau vei avea. Daca ne rezumam doar la acesta lege, ne schimbam viata radical, in cele mai fine detalii. Pornind de la ganduri, pana la actiunile pe care le intreprindem, primim si daruim intr-un sir continuu,dominat de conceptul de timp.

Prin urmare, trebuie sa acordam atentie gandurilor noastre,sa cultivam atitudini binevoitoare, compasiune si iubire fata de tot ce ne inconjoara.

Creatia a fost « gandita » de Dumnezeu ca ceva perfect, care functioneaza perfect, si toate se intampla pentru evolutie.

Ne putem bucura de viata doar iubind-o si pretuind orice « atentie » pe care o primim din partea Creatorului Suprem. Cu El suntem protejati si iubiti, fara ca alte imixtiuni sa mai poata avea efect asupra noastra.

Cu iubire, Marcela Glavan

Toată lumea trebuie să știe că apa alcalină omoară cancerul! Cum se prepară-Medic german, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970)

Apa alcalina este recomandată de medici și terapeuți pentru că efectele sale sunt deosebit de benefice asupra sănătății.

Se numește apă alcalină pentru că pH-ul acestei ape este de 8,5 -9, deci un pH alcalin.

Ce este alcalinitatea ? Odată încheiat procesul digestiei, alimentele, conform calităţii proteinelor, hidraţilor de carbon, grăsimilor, mineralelor şi vitaminelor pe care le conţin, vor genera o condiţie de aciditate sau de alcalinitate în organism.

Rezultatul acidifiant sau alcalinizant se măsoară prin intermediul unei scale numite pH, ale cărei valori sunt cuprinse între 0 şi 14, pH-ul 7 fiind un pH neutru. Este important să cunoaştem cum alimentele acide şi cele alcaline afectează sănătatea.

Pentru ca celulele să funcţioneze corect, pH-ul acestora trebuie să fie uşor alcalin. La o persoană sănătoasă, pH-ul sângelui este între 7,40 şi 7,45

Dr. Robert Young, microbiolog şi nutriţionist din Statele Unite, a studiat ani de zile aciditatea sângelui, considerând-o, alături de alţi specialişti din domeniu, principala cauză a bolilor din epoca modernă.

“Miracolul pH. Dieta Young”, el afirmă: “Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului.

Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului iar, dacă nu este ţinută sub control, întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral.

Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.”

Boli cauzate de aciditatea mărită a organismului – Dacă corpul nostru menţine o aciditate extremă sau excesivă putem avea următoarele probleme

Se produc radicalii liberi care oxidează şi alterează întregul sistem imunitar, fiind necesari antioxidanţii pentru eliminarea resturilor oxidării din corp;

– vitaminele şi mineralele nu mai pot fi absorbite corect în organism;

– bacteriile benefice din intestinul subţire îşi pierd capacitatea de a ajuta la digestia corectă;

– ţesutul conjunctiv se deteriorează şi îşi pierde capacitatea de a-şi realiza toate funcţiile relaţionate cu sănătatea capilară, a pielii şi a unghiilor;

– somnul este neregulat şi alterat;

– apar dureri de cap, infecţii şi răceli;

– apare o stare de oboseală permanentă şi o lipsă de energie vitală.

Boala apare într-un mediu acid (pH acid). Dacă nu normalizăm pH-ul sângelui, este dificil să vindecăm mai ales bolile grave.

Majoritatea acestor boli cauzate de un pH acid este provocată de o alimentaţie proastă, care include un exces de carne şi grăsimi saturate.

Emoţiile au, de asemenea, un rol important, deoarece cele negative precum furia sau tristeţea blochează organe ca ficatul sau intestinele, împiedicând astfel corecta lor funcţionare.

Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: corpul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, pot apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoza, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul ca urmare a unui nivel extrem de aciditate, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitaţiile şi durerile musculare.

Dr. Robert Young confirmă prin studiile sale toate acestea: “Excesul de aciditate din organism este cauza tuturor bolilor degenerative. Când se distruge echilibrul, iar organismul începe să producă şi să depoziteze mai multă aciditate şi mai multe deşeuri toxice decât poate elimina, atunci încep sa se manifieste diferite dureri şi afecţiuni.

Este cancerul cauzat de aciditate? În anul 1931, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970), a primit premiul Nobel datorită descoperirii cauzei primare a cancerului. El a primit această recunoaştere ştiintifică datorită tezei sale numite “Cauza primară şi prevenirea cancerului”.

Conform acestui om de ştiintă, cancerul este consecinţa unei alimentaţii antifiziologice şi a unui stil de viaţă antifiziologic. Ce înseamnă aceasta mai exact? O alimentaţie antifiziologică este cea bazată pe alimente acidifiante şi sedentarism care creează în organism un mediu de aciditate.

Aciditatea, la rândul său, epuizează oxigenul din celule. Dr. Otto Heinrich Warburg a afirmat: “Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monede: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă.

Substanţele acide resping oxigenul; în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35% din oxigenul său timp de 48 ore o poate transforma în celulă canceroasă.”

În lucrarea sa “Metabolismul tumorilor”, Warburg a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de doua condiţii de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit de asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în prezenţa nivelelor ridicate de oxigen.

Conform doctorului Warburg “Toate celule normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fara excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline.

Dr. Theodore A. Baroody afirmă la rândul său în cartea numită “Alkalize or Die” (“Alcalinizaţi sau muriţi”): “În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din aceeasi cauză…multe deşeuri acide în corp!”.

Organismul se poate alcaliniza prin sport, alimentație și reducerea stresului.

Printre alimentele alcaline se numără: vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp, fructele, legumele crucifere, lapte bătut, zer crud, alge comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, lapte crud, migdale, miso, ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece, condimente naturale, vin organic, iaurt din lapte crud, măsline, apa pură, apa cu lămâie, ceai de plante medicinale, lapte de migdale, ceai verde.

Cum se prepară apa alcalină? Înainte de toate, vei avea nevoie de o bandă pentru măsurarea pH-ului apei, bandă pe care o găsești la farmacie sau în magazinele unde sunt comercializate filtre de apă.
De ce ai nevoie de aceasta bandă?

Pentru că fiecare sursă de apă pe care o folosim este diferită, are un pH diferit, de aceea întâi trebuie să stabilești clar cantitatea de ingrediente în funcție de apa pe care o folosești.

Iată de ce ai nevoie: Banda pentru măsurarea pH-ului; 2 L de apă; O jumătate linguriță de bicarbonat de sodiu; O jumătate de linguriță sare de mare neiodata sau sare de Himalaya; O jumătate de linguriță zeamă de lămâie.

Amestecați ingredientele și testați pH-ul. Dacă este necesar, adăugați treptat bicarbonat de sodiu până obțineți pH-ul de 8,5-9.

Puteți folosi apă de la robinet fiartă sau orice alt tip de apă doriți.

Lăsați apa să se “liniștească” peste noapte la frigider sau la temperatura camerei, iar a doua zi este numai bună de băut. Este indicat să depozitați apa în sticle, nu în pet-uri

Cu iubire, Marcela Glavan

LAPTELE NE POATE SCURTA VIAȚA + VIDEO

Pe la mijlocul anilor ’70, când am înființat „Departamentul pentru sănătatea femeii”, osteoporoza nu era boala obișnuită și mortală care este astăzi (fracturile de șold sunt în prezent a 12-a cauză de deces). În perioada studenției mele în Australia, în deceniul anterior, diagnosticul de osteoporoză era pus numai după ce o fractură provoca o traumă minimă (ca urmare a unei căzături, de pildă). Scanările pentru aflarea densității osoase nu se inventaseră încă și nu cred că era mai rău fără ele. A considera laptele ca vinovatul și nu leacul osteoporozei înseamnă a ataca însăși „vaca sacră a familiei” și, bineînțeles, business-ul uriaș al produselor lactate. Și osteoporoza este doar o parte a problemei. Aceia dintre noi care au observat ce conțin tăvile cu mâncare ale pacienților din spitale își pot da seama că cei mai mulți dieteticieni, în ciuda celor 4 ani de studii, nu sunt la curent cu dovezile medicale în ceea ce privește consumul de lactate. Excepțiile sunt puține: Nancy Appleton, care a scris în 1990 cartea „Să ne construim oase mai puternice” (Building Better Bones) și Susan Brown, o altă nutriționistă luminată, care a publicat în 1996 cartea „Oase mai puternice, corpuri mai puternice” (Better Bones, Better Bodies).  

În 1992, Frank Oski Jr., șeful Secție de pediatrie de la Spitalul John Hopkins, a scris cartea „Nu-ți mai bea laptele” (Don’t Drink Your Milk). Acest medic făcuse deja legătura între consumul de lapte și diabetul juvenil și afirma că cel puțin 50% dintre copiii Statelor Unite sunt alergici la lapte, suferind, printre alte afecțiuni, de diaree, constipație, oboseală. Dr. Oski știa la vremea aceea că produsele lactate sunt principala cauză a alergiilor alimentare, și-și sfătuia toți pacienții, indiferent de vârstă, să nu le consume. În felul acesta, multe cazuri de astm sau infecții ale sinusurilor au fost rezolvate de acest medic doar prin eliminarea totală din dieta pacienților săi a laptelui și a produselor lactate.

Un alt pediatru cunoscut, Benjamin Spock, recunoștea în ediția a 7-a a cărții sale, „Îngrijirea copilului” (Child Care), că „cercetările ne-au obligat să regândim această recomandare... produsele lactate contribuie la un număr surprinzător de mare de probleme de sănătate”. Apoi, în 1997, Robert Cohen publica studiul „Laptele – otrava mortală” (Milk - The Deadly Poison), o prezentare detaliată a lăcomiei corporației Monsanto, care, prin inginerie genetică, crease hormonul de creștere bovin recombinant (rBGH), un hormon sintetic ce impulsionează producția de lapte atunci când este injectat vacilor, acest lucru determinând o creștere cantitativă în lapte a unui alt hormon, denumit „factor de creștere insulinic” (IFG-1). La om, nivelurile ridicate ale hormonului IGF-1 favorizează apariția anumitor forme de cancer: de sân, de prostată și de colon. Acest hormon se găsește în laptele americanilor din 1994. Fiecare înghițitură conține hormoni de creștere, creându-ne o serie de probleme de sănătate, de la obezitate infantilă la boli cronice.

În 1998 mi-a căzut în mână o carte scrisă de franțuzoaica Anne Laroche-Walter: „Laptele de vacă – albul înșelător”. În anul următor, D. Raphaël Nogier descria în cartea sa, „Acest lapte care amenință femeile” (Ce lait qui menace les femmes), felul în care consumul de lapte crește riscul apariției cancerului de sân. În 2001, Robert Cohen a publicat „Laptele de la A la Z” (Milk: A-Z) o lucrare concepută cu ilustrații pe paginile din drepta și citate medicale pe paginile din stânga. Este o carte pe care o recomand cu căldură pentru sălile de așteptare, deoarece este extrem de accesibilă pacienților, în timp ce pe copii i-ar amuza desenele.

În anul 2003 a fost publicat în New York Times Magazine articolul dr. Robert M. Kradjian, Laptele – Mesaj către pacienții mei. Autorul este șeful secției de chirurgia sânului de la Centrul medical Seton din Daly City, California. Această amplă prezentare a numeroaselor riscuri asociate cu consumul de lapte, apărută într-o revistă săptămânală de prestigiu, îmi arată faptul că, în sfârșit, după aproape două decenii de semnale de alarmă, subiectul a devenit public și de larg interes, în ciuda eforturilor companiilor producătoare de lactate, care nu încetează să inducă în eroare populația prin reclame agresive.

În anul 2005 apare în Marea Britanie lucrarea „Nevoia de lapte” (The Milk Imperative) a lui Russell Eaton, care, pe 60 de pagini, ne învață cum să ne preparăm alternative sănătoase la lapte, din nuci, alune și semințe. Noutatea adusă de Eaton în această carte este teoria sa, conform căreia celulele care formează oasele (osteoblastele) sunt distruse de exercițiul fizic în exces și de suplimentele de calciu și vitamina D. De fapt, mulți ani, eu însămi am fost uimită de evidența că o mai mare densitate osoasă nu înseamnă un risc mai mic de osteoporoză. Ca medic pediatru, știu că scanarea densității osoase nu măsoară și colagenul și nici forța musculară sau echilibrul. Fluorul, de exemplu, face oasele mai dense, dar în același timp, mai casante, ceea ce, de fapt, crește, nu scade numărul fracturilor.

„Buletinul medical Townsend” (Townsend Medical Letter) al Școlii de sănătate publică de la Harvard și Julian Whitaker, doctor în medicină, au recunoscut că laptele provoacă multe probleme de sănătate. Și este de la sine înțeles că, dacă laptele este o problemă, atunci brânza (e nevoie de 7-8 litri de lapte ca să faci un kg de brânză) sau smântâna, sau înghețata sunt și mai rele, pentru că sunt mult mai concentrate.

Laptele vacii este pentru viței. Ca să crească mari și sănătoși, copiii au nevoie de laptele mamei lor (studiile au arătat că copiii alăptați la sân au un IQ cu 10 puncte mai mare decât cei care au primit un alt fel de lapte). Așadar, ar trebui să creăm facilități pentru mamele americane care merg la serviciu, așa cum au făcut deja țările scandinave. Puțini epidemiologi se ocupă și de istoricul alăptatului atunci când studiază bolile adulților. O excepție este Michel Odent, MD, care a creat o bază de date în acest sens, ce poate fi studiată aici:www.birthworks.com

„Cele mai multe formule de lapte pentru sugari dezvoltă la aceștia o respingere alergică la proteinele din laptele de vacă, înainte de împlinirea vârstei de un an. La 50-70% dintre aceștia apare urticaria sau alte probleme ale pielii, 50-60% dezvoltă simptome gastrointestinale, iar 20-30% prezintă simptome respiratorii. Terapia recomandată în aceste cazuri este evitarea laptelui de vacă”. Citatul este extras din articolul „Aspecte epidemiologice și imunologice privind alergia și intoleranța la proteina din laptele de vacă la copii”, apărut în revistaPediatric - Allergy - Immunology, nr. 5/1994.

În medie, 75% din populația globului, incluzând aici pe cei 25% care trăiesc în Statele Unite, pierd enzimele pentru lactază după înțărcare. „Malabsorbția și deficiența lactazei sunt afecțiuni patologice cronice, caracterizate prin dureri abdominale, balonări și diaree apoasă. O dată stabilit diagnosticul corect și introdus un regim alimentar fără lactoză, aceste simptome dispar la cei mai mulți pacienți... care însă nu vor fi conștienți de legătura dintre aliment și simptome”. Journal of Clinical Gastroenterology, nr. 28, p. 3, aprilie, 1999.

Mai mult de 50 de boli au fost asociate cu consumul de produse lactate, iar recent s-a descoperit un fapt interesant: cei mai mulți dintre pacienții care au suferit un atac de cord au osteoporoză. Această legătură se explică prin calcifierea rezultată din consumul regulat de produse lactate. Pietrele la rinichi sunt un exemplu în acest sens. Apoi, cei mai mulți medici tratează monturile, pintenii, tendinitele, bursitele și ciocurile osoase fără să ia în considerare cauzele alimentare care le-au provocat. De asemenea, cancerul de sân și de prostată sunt cunoscute ca fiind micro-calcifieri. Rolul microbacteriilor în asemenea cazuri este o teorie de ultimă oră, explicată pe site-ul The Calcium Bomb. Autorii prezintă cercetări care leagă artrita de bolile de inimă și explică rolul excesului de calciu în apariția multor boli, inclusiv a osteoporozei.

Cum ar putea oamenii, și mai ales femeile, să accepte ideea că au prea mult calciu în organism (de regulă, sub forma produselor lactate) când li se spune din toate părțile să bea lapte, să mănânce lactate și să ia suplimente de calciu? Studiul desfășurat la Harvard pe o perioadă de 12 ani, făcut pe 78.000 de femei adulte, a concluzionat că acelea care au băut lapte de trei ori pe zi au avut mult mai multe fracturi osoase decât cele care rareori au băut lapte. De asemenea, în țări ca SUA, Australia, țările scandinave și cele europene, în care consumul de lactate este cel mai înalt din lume, rata osteoporozei și a fracturilor osoase este cea mai mare. În același timp, în țări precum China și Japonia, ale căror diete tradiționale nu includ produse lactate, incidența osteoporozei și a fracturilor este foarte scăzută. Din păcate, această situație este pe cale să se schimbe – am văzut recent automate de înghețată și de cafea cu lapte în stațiile de tren din Tokyo. Beneficiile dietei chineze au fost relevate în cadrul amplului „Studiu China”, desfășurat de cercetătorii universităților Cornell și Oxford, în colaborare cu cercetători chinezi. Dr. Colin Campbell, conducătorul acestui studiu, a crescut la o fermă și a studiat medicina veterinară. A avut deci toate motivele să creadă că laptele este „alimentul perfect al naturii”, până când rezultatul cercetărilor sale i-a dovedit că s-a înșelat.

Mâncăm mai mult decât avem nevoie și nu întotdeauna ceea ce avem nevoie. Echilibrul între alimentație (ceea ce mâncăm) și nutriție (ceea ce absorbim) este esențial. Armele noastre de distrugere în masă sunt furculița și cuțitul. Din păcate, bolile noastre degenerative sunt acum în creștere și în țările în curs de dezvoltare, care ne copiază proastele obiceiuri. Din fericire însă, pentru cei care nu pot renunța la ideea de „lapte” există astăzi mulți înlocuitori ai acestui aliment. Comerțul cu lapte și brânză de soia este înfloritor, trebuie doar să ne asigurăm că acestea sunt preparate din boabe nemodificate genetic. Există, de asemenea, și alte feluri de lapte, pe care le putem prepara singuri, din orez, caju, migdale, arahide etc. Încercați și desertul amazake – un fel de smântână făcută din orez dulce, cu un gust excepțional. Sau puteți, pur și simplu, să mâncați sănătos fără niciun fel de înlocuitori ai laptelui, așa cum mănâncă chinezii și... familia mea. Poftă bună!

Sursa: http://www.elizabethnoble.com/Milk_Elizabeth_Noble.pdf  

Traducerea: Olga Constantin (Frumoasa Verde)

BENEFICIILE ALĂPTĂRII LA SÂN

- Alăptarea reduce semnificativ riscul copilului de a avea astm, alergii sau cancer infantil.

- Laptele de mamă conține anticorpi care îl ajută pe nou-născut să lupte împotriva virușilor și bacteriilor nocive.

- Nou-născuții hrăniți exclusiv la sân în primele 6 luni de viață sunt mai puțin predispuși la infecții ale urechii, boli respiratorii și diaree.

- Copiii care au fost hrăniți cu lapte de mamă în primele luni de viață e mai puțin probabil să devină supraponderali în adolescență sau la maturitate.

- Mamele care alăptează se refac mai repede după naștere.

- Alăptatul reduce riscul de cancer mamar sau ovarian, mai târziu, în viață.

- Alăptatul întârzie revenirea ciclului menstrual al mamei, ceea ce mărește perioada dintre două sarcini.

- Laptele de mamă este mult mai ieftin decât formulele artificiale.

- A pune copilul la sân e mult mai simplu și mai rapid decât a prepara și a aduce la temperatura potrivită un biberon.

- Hrănirea copilului la sân este un lucru bun și pentru mediul înconjurător, din moment ce nu mai există sticle de spălat și cutii cu formule de aruncat.

Laptele matern – mai mult decât hrană pentru copii..

Cu iubire, Marcele Glavan 

Bicarbonatul de sodiu ajută la îmbunătăţirea performanţelor fizice.

Cercetătorii britanici au demonstrat că bicarbonatul de sodiu contribuie semnificativ la îmbunătăţirea performanţelor fizice, potrivit unui studiu publicat în cotidianul Times, preluat de thisislondon.co.uk.


Bicarbonatul de sodiu ajută la îmbunătăţirea performanţelor fiz
iBicarbonatul de sodiu ajută la îmbunătăţirea performanţelor fizice (iImagine: Mediafax Fo
Sursa@Mediafax.ro

Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Loughborough, înotătorii care au consumat bicarbonat de sodiu înainte de un concurs au terminat într-un timp mai scurt proba pe care o aveau de susţinut faţă de sportivii care nu au apelat la această substanţă.

"Bicarbonatul de sodiu este o substanţă alcalină care favorizează creşterea pH-ului din sânge. Acesta reduce aciditatea produsă la nivelul muşchilor în timpul eforturilor fizice, a exerciţiile anaerobe, care cresc nivelul de acid lactic în cel mai scurt timp, precum alergarea sau înotul", a declarat Jonathan Folland, coordonatorul studiului. Bicarbonatul de sodiu ajută organismul să se obişnuiască cu pierderea acidităţii de la nivelul muşchilor, care provoacă apariţia rapidă a stării de oboseală.

Specialiştii au declarat că efectele substanţei nu sunt miraculoase, rezistenţa şi vitezafiind îmbunătăţite cu doar câteva minute. Atleţii profesionişti vor remarca, însă, diferenţa.

Participanţii la acest studiu au redus timpul rezervat cursei de 200 de metri cu 1,5 secunde.

Potrivit unui studiu realizat de American College of Sports Medicine, atleţii şi-ar putea îmbunătăţi performanţele cu ajutorul bicarbonatului de sodiu.

Specialiştii avertizează, însă, că acesta poate provoca dureri de stomac, având şi un gust neplăcut.

"Nu este periculos, însă are un gust îngrozitor", a declarat Folland.

Acesta a mai spus că doar persoanele implicate în activităţi sportive ar trebui să încerce bicarbonatul de sodiu, întrucât poate provoca diaree.

Cu iubire,Marcela Glavan 

ALIMENTE CARE TE AJUTĂ SĂ-ȚI CREȘTI NIVELUL HEMOGLOBINEI NATURAL

Anemia, o afecţiune cauzată de scăderea cantităţii de hemoglobină sau a numărului de globule rosii din sânge, poate fi tratată pe cale naturală, o alimentaţie atent concepută fiind cheia unei vindecări rapide.

Aproape jumătate din sângele din organismul omului conţine globule rosii care transportă oxigenul la ţesut. Prin scăderea globulelor rosii, scade cantitatea de oxigen transportată in organism. Videcarea se poate face și apelând la tratamente naturiste.

Simptomele anemiei sunt pierderea apetitului, apariţia ameţelilor, a zgomotelor in urechi, constipaţie, iritabilitate si dureri de cap, tegumente palide. Vitamina B12 este necesară pentru prevenirea sau pentru tratarea ameniei. Aceasta se găseste in cantităţi mari in proteina animală, mai ales in rinichi si ficat, dar si in produsele lactate.

Cauzele anemiei
• Lipsa de fier - anemia feriprivă poate fi cauzată de lipsa de fier, care ajută la oxigenarea ţesuturilor. Scaderea concentraţei de fier din organism duce la oboseală intelectuală si la slăbiciunea muschilor. Lipsa fierului din organism este cauzată fie de pierderi de sânge, fie de aportul insuficeunt din alimente.
• Absenţa vitaminei B12 - anemia pernicioasă este cauzată de lipsa vitaminei B12 care stimulează hematopoeza din maduva osoasă.
• Anemia hemolitică este cauzată de acţiunea anticorpilor asupra globulelor rosii, de pierderi masive de sânge (răni, menstruaţie abundentă, ulceratii, hemoroizi);
• Anemie provocată de afectarea măduvei spinarii, a ficatului ori a tiroidei sau de artrita reumatoidă.

Hemoglobina este prezentă în celulele roșii ale sângelui și este compusă în mare parte din fier. Hemoglobina este responsabilă pentru transportarea oxigenului din plămâni în țesuturi.

Dacă hemoglobina este scăzută apar anomalii la nivelul unor organe, metabolismul este perturbat, nivelul de oxigen este scăzut și apare anemia.

Valorile normale ale hemoglobinei
Bărbați:13.5-17g/dl
Femei:12-15g/dl
Gravide:11-12g/dl
Copii :11-16g/dl

Adoptă o dietă echilibrată cu alimente bogate în fier precum spanac, cereale, fructe de mare, pentru a menține nivelul normal al hemoglobinei.

Iată ce alimente te ajută să crești nivelul hemoglobinei:

Rodii: acestea conțin de trei ori mai mulți antioxidanți decât ceaiul verde, vitaminele A, C, E, acid folic și fier.

Fructe de mare:  tonul, scoicile, somnul, somonul, stridiile și sardinele sunt de asemenea, printre alimentele care cresc nivelul hemoglobinei.

Legumele: Soia, nucile fasolea roșie, cresc nivelul de fier.

Vegetalele cu frunze verzi: acestea conțin vitaminele A,C,K, calciu și fier.

Banane: sunt o sursă excelentă de fier și potasiu. Consumă o banană pe zi.

Semințe de dovleac: Sunt o bună sursă de fier, Omega-3 și zinc.1/4 ceașcă de semințe de dovleac conțin 8.6mg.

Sfeclă roșie: este o bună sursă de fier și în plus, scade tensiunea arterială.

Pepene roșu: conține fier, proteine, carbohidrați, potasiu, vitamina C și vitamina B.

Struguri: cei negri sunt o bună sursă  de fier și ajută la creșterea hemoglobinei.

Agrișe: sunt o sursă importantă de vitamia C dar și de fier. Pentru rezultate mai bune, consumă-le pe stomacul gol.

Vitamina C: Vitamina C ajută organismul să asimileze fierul din alimente. Surse bune de vitamina C: citrice, struguri, papaya, conopidă, fructe de pădure, roșii.

Fructe uscate: prunele și caisele uscate ajută, de asemenea, la creșterea nivelului de hemoglobină.

Stafide: sunt o sursă importantă de fier. Cel mai bune mod de a le consuma e să le lași de seara în apă și să le mănânci a doua zi dimineață pe stomacul gol.

Carnea roșie: conține mult fier și este una dintre cele mai bune alimente pentru creșterea hemoglobinei.

Spanac: conține fier și ajută la asimilarea fierului în organism.

Susan: este, de asemenea, bogat în fier și crește hemoglobina

Sfecla:

Sfecla este de mare ajutor in vindecarea anemiei. Sucul de sfeclă conţine potasiu, fosfor, calciu, sulf, iod, fier, cupru, carbohidraţi, proteine, grăsimi si vitaminele B1, B2, B6, acid nicotinic si vitamina P. Cu un conţinut bogat de fier, sfecla ajută la formarea globulelor rosii. Sucul de sfeclă rosie fortifică si asigura corpului putere si rezistenţă. Este recomandată in special copiilor si tinerilor suferinzi de anemie, la care are efecte maxime.

Cu iubire,Marcela Glavan 

Ai grijă cu cine îţi faci amintiri. Acestea pot dura o viaţă.

,,Nu lăsa pe oricine să apară în amintirile tale, în povestea ta, pe care, peste mulţi ani cu siguranţă o vei reciti. Ai grijă pe cine pui personajul principal şi, mai ai grijă să înveţi de la cele secundare, de la cele care ţi-au făcut rău. Nu lua după tine iluzii, nu te pripi şi alege-ţi în viaţa întâmplări frumoase, fără să te doară, fără să suferi şi fără îţi iroseşti lacrimile. Alege drept, după cum inima îţi dictează, fă ce trebuie pentru tine şi pentru viaţa ta. Nu lăsa pe orice să îşi pună amprenta asupra amintirilor tale, acestea vor dura şi îţi vor măcelări conştiinţa.
Iubeşte, îndrăgosteşte-te, iartă, greşeşte, mulţumeşte-te cu puţin şi nu te arunca acolo unde ştii că nu eşti în siguranţă. Ai grijă ce oameni ai lângă tine şi, mai ales, câţi şi pentru ce îi păstrezi.

sursa@AlexandraGheorghe

Alege să fii iubit, iubeşte-te pe tine şi lasă-i pe cei din jurul tău să te iubească. Iubeşte şi tu, aşa cum îţi doreşti să fii iubit. Mulţumeşte aşa cum ţi-ar plăcea să ţi se mulţumească. Iartă aşa cum ţi-ar plăcea să fii iertat. Dăruieşte, ajuta, zâmbeşte aşa cum ţi-ar plăcea şi ţie să primeşti. Aceste amintiri pot dura o viață, una frumoasă.

Amintirile durează o viaţă. Toată viaţa ta. Aşa cum ţi le faci, aşa cum ai grijă cine face parte din ele, aşa şi viaţa ta va fi. Plină cu amintiri frumoase sau urâte, dureroase sau plină de bucurii. Pentru că amintirile, indiferent de câte lacrimi au vărsat, ne compun pe aceştia, oamenii prezentului. Scot la suprafaţa întâmplări şi iubiri pierdute. Ai grijă ce faci, pe cine insulţi sau cui îi doreşti răul, pentru ca şi acestea tot din amintirile tale fac parte. Ai grijă pe cine uraşi, pe cine ajuţi şi unde mergi, fără precedent ele tot acolo se vor afla, tot în sertarul acela în care povestea se va citi la nesfârşit. Singură poveste pe care o citim de o sută de ori. Povestea noastră.

Nu îţi lăsa inima şi viaţa străpunsă veşnic de amintiri neplăcute. Nu te lăsa înconjurat de minciuni. Alege să fii mai bine simplu, mai cumpătat în alegeri, mai docil şi mai calculat. Ştiu că viaţa ne oferă şi momente grele, dar acelea, uneori dau sens. Bucuriilor, luptelor câştigate şi fericirilor.

Dansează, cantă, desenează, prostește-te, fii fericit, bucură-te de tine și de fiecare anotimp. Lasă amintirile să curgă iar tu urmează-le cursul. Cu încălțări sau fără, nici nu mai contează. Important este ca tu să te simți bine și să fii fericit.,,

Cu iubire, Marcela Glavan.